MONOGRAFIA ORAŞULUI COMĂNEŞTI:

Pe valea mijlocie a Trotuşului ,la poalele munţilor Goşmanu din Carpaţii Orientali, la capătul de vest al Depresiunii Dărmăneşti-Comăneşti, condiţiile au constituit mediul prielnic întemeierii  comunităţilor umane cu multe milenii în urmă. Aici, în această zonă se află oraşul Comăneşti, fost centru minier şi forestier. Oraşul este înconjurat la nord de Munţii Goşmanu, la est de Munţii Berzunţi, la sud de Munţii Nemira şi la sud-vest de Munţii Ciucului.

Prima atestare documentară a orasului Comăneşti este din  anul 1409, în perioada domniei lui Alexandru cel Bun. Într-un document al vremii este localizat un sat “unde este coman”, din  cadrul Ocolului Tazlăul de sus , ca localitate de răzeşi cu drepturi de vămuire a negustorilor ce tranzitau Valea Trotuşului cât şi pentru apărarea zonei.  În urma unor cercetări arhivistice, cel mai vechi document referitor la localitatea Comăneşti ar fi o scrisoare din 23 iunie 1606, a căpitanului Ioan Matireş către căpitanul Ion Pettky, în care se precizează că traseul dinspre Dunăre spre Transilvania este cel mai sigur prin Comăneşti.
Localitatea  a fost o zonă de primă destinaţie a refugiaţilor sau emigranţilor din Transilvania ca urmare a persecuţiilor stăpânirii austro-ungare. Căile pe care le urmau refugiaţii nu erau cele obişnuite de comunicaţie, ci veneau peste plaiuri şi locuri dosite, care astăzi sunt vestite pentru practicarea turismului montan.

Zona este de origine tectonică (de scufundare a scoarţei) şi s-a format în urma cu circa 25 milioane de ani în era Neozoică- perioada Neogenă, fapt ce se poate demonstra prin descoperirile arheologice de la Cetăţuia-Vermeşti, Podul lui Mitrache şi Lutărie.

Cea dintâi menţionare cartografică a Comăneştilor se găseşte pe harta Dunării alcătuită de geograful SANSON şi tipărită în anul 1696.

În anul 1864- prin Legea Administraţiei Locale s-a înfiinţat Comuna Comăneşti formată din 7 cătune cu 3486 locuitori. Conform Dicţionarului geografic din anul 1895 în Comăneşti funcţionau 5 biserici ortodoxe, 1 biserică catolică, 2 şcoli mixte, o fabrică de cherestea cu aburi, mai multe ferăstraie de apă, 4 izvoare cu apă minerală, cărbuni şi azocherită.

Un rol important în evoluţia localităţii, timp de un secol şi jumătate, l-a avut puternica familie Ghica, devenită la mijlocul secolului al XIX-lea Ghica de Comăneşti. Domeniul Ghica s-a constituit   între 1800-1804 din pământul răzăşesc însuşit prin diverse forme sau din danii domnesti. Ambiţiile acestei familii, puterea ei economică şi legăturile cu familiile boiereşti au fost benefice pentru dezvoltarea Comăneştilor. Acestor iniţiative li se datoreşte prelungirea căii ferate până la Comăneşti şi mai departe la Palanca cât şi constituirea Staţiei C.F.R. Comăneşti.

În anul 1905, când poetul Alexandru Vlahuţă vizitează valea Trotuşului, constată pe lângă frumuseţile naturale şi un avânt industrial al zonei, notând:
“Gonit de steiurile solului din Transilvania, Trotuşul sparge pe la Palanca meterezele Tarcăului şi dând stâncile la o parte deschide văi largi şi rodoase pe poalele munţilor şi le împodobeşte cu sate, fabrici, cu minunate castele şi parcuri, aşterne drum de fier, desfundând izvoare de păcură, mine de cărbuni, miscă sute de fierăstraie, cară plutele la vale şi strângând pâraiele codrilor se lasă voios la vale, la luncă, unde tolănit pe nisip, ascultă fluierele doinaşilor şi joacă solzii de argint în razele soarelui”.

Un eveniment important în viaţa localităţii, s-a petrecut în 1952, prin declararea Comăneştilor ca oraş. Ridicarea la rangul de oraş a avut în vedere puterea economică, densitatea populaţiei şi perspectivele de dezvoltare a localităţii. Cu această ocazie fostele sate înconjurătoare: Lăloaia, Şupan, Leorda, Lunca de jos şi Şipoteni au devenit cartiere ale oraşului Comăneşti, iar Vermeşti  şi Podei-Podina au dobândit calitatea de localităţi componente.

Ca mărime oraşul Comăneşti este de categoria IV, având  o populaţie de 23.670 de locuitori într-un teritoriu administrativ de 6 387 ha din care, 1168.10 intravilan şi 5218.90 extravilan.
Aşezarea administrativă a oraşului Comăneşti se întinde pe circa 10 km în lungul văii râului Trotuş, pe segmentul  mijlociu  al acestuia. Dintre afluenţii Trotuşului, cel mai important, cu un bazin hidrografic de 24kmp în arealul teritoriului administrativ, este Şupanul.
Poziţia geografică a oraşului Comăneşti, traversat de DN 12 A şi calea ferată construită de peste 100 de ani, îl include în circuitul de tranzit, prin pasul Ghimeş-Făget, făcându-se legătura Moldovei cu Transilvania.
Clima se caracterizează printr-un regim moderat al oscilaţiilor temperaturii aerului, prin amplitudini termice anuale cuprinse între 10-12 grade C.
În mod obişnuit pe văi se localizează masa de aer rece şi umed, în timp ce între culmi predomină timp senin cu soare şi temperaturi mai ridicate.

CĂI DE TRANSPORT

Distanţa şi direcţia faţă de oraşele mari este:
• Bacău:60 km nord-est prin DN 2G;
• Miercurea-Ciuc: 82 km vest prin DN 12A;
• Altitudinea: situat pe Valea Trotuşului la 500m, fiind înconjurat de munţi cu înălţime de  max.1349m.
Căile de acces în oraş sunt:
• Pe DN 12A Adjud-Miercurea –Ciuc, DC  148,DC  55;
• Pe calea ferată simplu electrificată Adjud-Ciceu.

Oraşul Comăneşti  are o reţea de străzi în lungime de 81.03km din care 34.06 km străzi modernizate (asfaltate,betonate) şi 46.97 km (balastate).

Transportul : enumerare, stare de întreţinere, investiţii.
• Căi majore de comunicaţie rutieră 40.23 ha;
• Căi de comunicare feroviară 43.22 ha.

LOCUINŢE:

Numărul  total de gospodării  din comunitate este de 3826, apartamente  4258 în 195 blocuri de locuinţe.
Locuinţe de stat: preţul de închiriere este de:
- Garsonieră 50lei/lună;
- Apartament 2 camere 60lei/lună;
- Apartament 3 camere 75lei/lună;
Locuinţe proprietate privată:
-apartament 2 camere 100 euro/lună;
-apartament 3 camere 150 euro/lună.
Vechimea medie a clădirilor din comunitate este de 23-57 ani (1986-1952).

SPAŢII  VERZI

Zona Şupan cu o suprafaţă de aproximativ 200 ha, este protejată datorită straturilor tip ”Formaţiunea de Şupan”alcătuită din gresii, argile nisipoase cu intercalaţii de argile cărbunoase şi cărbuni ce aflorează pe cursul inferior al pâraului Şupan şi pe interfluxul Trotuş-Şupan. Depozitele din baza formaţiunii care afluează pe pârâul Galeon conţin intercalaţii  alcătuite din cochilii de congerii şi gasteropode. Zona este localizată la 47,5 grade lat.N şi 25,26 grade lat.E,la limita S-V a oraşului Comăneşti.
Parcul Ghica  cu o suprafaţă de 69.380 mp care, înainte de 1944 a fost una dintre cele mai frumoase domenii din ţară.
Parcul Zăvoi  cu o suprafaţă de 13.697mp este situat în zona Colegiului tehnic ”Dimitrie Ghica”,creînd un ambient plăcut pentru cartierul Zăvoi.
Parcul Central cu o suprafaţă de 4.800mp este situat pe strada Republicii, în centrul  celei mai recente construite zone a oraşului.

POPULAŢIA ORAŞULUI COMĂNEŞTI

Total populaţie stabilă:23 796 persoane din care:
-bărbaţi:11 734
-femei:11 936

Populaţia pe naţionalităţi:
-română:-23 305
-maghiară: 67
-rromi:402
-germani:8
-lipoveni:1
-greci:3
-polonezi:2
-italieni:3
-chinezi:1
-altă etnie:5

Populaţia dupa religie:
-ortodoxă:21 827
-romano-catolică:1296
-reformaţi:5
-greco-catolici:20
-unitariană:2
-crestină de rit vechi:20
-baptişti:93
-penticostali:304
-adventişti de ziua a 7-a:139
-creştină după evanghelie:7
-musulmani:4
-martorii lui Iehova:44
-creştină:7
-protestanţi:5
-neoprotestanţi:7
-alte religii:63

Populaţia după limba maternă:
-română: 23  678
-maghiară: 55
-rromanescă:51
-germană: 3
-ebraică :1
-greacă:1
-italiană:1
-chineză:1
-alte limbi:5

Încă din cele mai vechi timpuri locuitorii din această zonă au avut ca principale ocupaţii agricultura, creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului şi unele îndeletniciri casnice prin care îşi produceau cele necesare traiului. Dintre industriile casnice mai cunoscute erau prelucrarea lânii , cojocăria, rotăria, dogăria.
Pe lângă aceste ocupaţii, treptat apar şi alte îndeletniciri determinate de condiţiile şi bogăţiile naturale din această unitate administrativă cum ar fi extracţia cărbunelui şi a petrolului. La începuturi exploatarea cărbunelui se făcea manual cu ajutorul vagoneţilor traşi de cai.

Activităţile economice din cadrul oraşului Comăneşti sunt:
INDUSTRIA - din ramurile industriale, oraşul Comăneşti era cunoscut mai ales prin:
a)Industria carboniferă cu atestare certă din anul 1836; Primele vapoare care funcţionau cu aburi în sec.XIX între Dunăre şi Viena şi fabricile de morărit de la Iaşi utilizau cărbunele de Comăneşti;
Bazinul carbonifer Comăneşti a fost singura sursă principală de astfel de combustibil din jumătatea de răsărit a României.
În sec.XX, cantitatea de cărbune extras anual a început cu 10.000 tone anual în anul 1900 ajungând la 500.000 tone anual în 1989.
În anul 2000 s-au închis minele de cărbune din Comăneşti din cauza costurilor mari de exploatare.
b)Industria petrolieră -este mai tânără decât cea a cărbunelui, dezvoltându-se mai puternic după al doilea război mondial.
În oraşul Comăneşti în prezent funcţionează 47 de sonde de foraj.
c)Industria de prelucrare a lemnului - s-a dezvoltat ca activitate industrială la sfârşitul secolului al XIX-lea prin înfiinţarea societăţii de prelucrare a lemnului din cartierul Lunca de Jos şi prin apariţia fierăstraielor cu aburi.

După 1952 în oraşul Comăneşti se amplifică industria de prelucrare  a lemnului înfiinţându-se Combinatul de Prelucrare a Lemnului care după 1990 şi-a restrâns activitatea prin privatizare.
Tot după 1952 se construieşte în oraşul Comăneşti Uzina Termică – electrică,  care asigura necesarul de energie electrică a localităţii şi energia termică pentru încălzirea oraşului Comăneşti şi Moineşti. După 1990 activitatea acestei unităţi s-a restrâns numai la furnizarea energiei termice necesare oraşului Comăneşti.

EVALUAREA ECONOMIEI LOCALE

Societăţi comerciale- 484 societăţi active din care:
-cu capital privat (S.A.,S.R.L.,S.N.C.)- 481
-din sectorul cooperatist- 3

SOCIETĂŢI COMERCIALE DUPĂ PROFIL:

• Alimentar - 32
• Nealimentar - 95
• Mixt - 52
• Alimentaţie publică - 43
• Comerţ ambulant - 8
• Comerţ intermediar - 26
• Prestării servicii - 95
• Prelucrare masă lemnoasă - 31
• Bănci şi societăţi  de asigurare - 17
• Farmacii - 9
• Depozite - 12
• Colectări deşeuri feroase - 4
• Cabinete medicale - 16
• Laborator tehnică-dentară - 5
• Cazare - 5

Pe raza oraşului Comăneşti mai desfăşoară activităţi economice în mod independent:
-169 de persoane fizice autorizate;
-153 de asociaţii familiale.
Din acestea, peste 90% au ca obiect de activitate comerţul, cu sediul fix sau ambulant, iar mai puţin de 10% practică anumite meserii:
-tâmplărie- 8
-coafură ,frizerie- 8
-tapiţerie-1
-cizmărie-1
-creşterea albinelor
Societăţile care exploatează masa lemnoasă atât pentru export cât şi pentru producţia internă sunt în număr de 31.

TRANSPORTUL PUBLIC  LOCAL

Oraşul Comăneşti se întinde pe o lungime de 12 km de la punctul PECO-ŞIPOTENI până la pod STRAJĂ, distanţa măsurată pe stăzile: Moldovei, Republicii(până la bariera CFR-oraş), Ştefan cel Mare, Dumbravei şi Minerului;
Cartierele din componenţa oraşului sunt amplasate de o parte şi de alta a zonei prezentate mai sus;
Înfiinţarea unei linii de transport public local de călători a fost absolut necesară din următoarele motive:
Prima linie de transport public local de călători a fost PECO-ŞIPOTENI până la pod Staja, extinzându-se, ulterior, şi în cartierul Vermeşti, din anul 2007.
Transportul public local de călători este asigurat de S.C.ELISCOMEX S.R.L.
Lungimea totală a reţelei feroviare este de 7.8 km cale simplă.

POTENŢIAL  AGRICOL

Suprafaţa de teren agricol în funcţie de categoria de folosinţă :
• Teren agricol 3.372 ha din care:
• teren arabil  449ha
• teren păşuni 1.622ha,din care 96ha-păduri degradabile
• teren fânaţe 1.299ha
• vii 2 ha
• teren neagricol 3.110 ha
• păduri 2.233ha
• alte terenuri (ape,drumuri,holde) 877ha
• societăţi cu obiect de activitate prelucrarea produselor agricole:
• mori pentru porumb şi furaje -5
• societăţi care au ca obiect de activitate comercializarea produselor fitosanitare pentru agricultură =2 farmacii veterinare

NUMĂR DE SALARIAŢI ÎN SECTORUL AGRICOL =314
(prelucrarea produselor agricole, activităţi meşteşugăreşti) mică industrie (gatere, brutării, ateliere reparaţii)
- agricultura+silvicultura=374
- mica industrie=968

1) Suprafaţa totală de pădure aferentă oraşului Comăneşti
a) Proprietate de stat administrată de Ocolul Silvic Comăneşti=249 ha
b) Proprietate privată(Legea 18/1991 +Legea 1/2000)=1305ha
c) Proprietate publică (Primăria Comăneşti)=724ha
2)Starea de întreţinere- Exploatarea masei lemnoase s-a făcut în baza marcărilor executate cu personalul silvic. S-au întocmit în anul 2000 amenajamente silvice. Punerea în valoare se face de către Ocolul Silvic Comăneşti şi Ocolul Slivic Ciobănuş.
3)Societăţi care exploatează masa lemnoasă.
În cursul anului curent, pe raza Ocolului Silvic Comăneşti şi a Ocolului Silvic Ciobănuş au executat lucrări de exploatare a masei lemnoase un număr de 31 de  societăţi.

BĂNCILE ŞI SOCIETĂŢILE DE ASIGURĂRI:

În zona Comăneşti funcţionează:

• Banca Comercială Română
• Raiffeisen Bank
• Banca Carpatica
• Banca Transilvania
• Banca Română de Dezvoltare
• CEC
• Asirom SA
• Astra SA
• Unita SA
• Allianz-Ţiriac Asigurări
• Ardaf SA
• BT Asigurări Transilvania SA

INSTITUŢIILE SOCIALE ŞI CULTURALE

Dupa reforma învăţământului din 1948 reţeaua şcolară din oraşul Comăneşti a cunoscut o modificare substanţială. S-au construit mai multe şcoli şi s-au diversificat profilele la cele profesionale.
Şcolile au fost dotate cu mijloace moderne de învăţământ. În noile cartiere s-au construit şcoli generale şi gradiniţe.

Învăţământul este reprezentat de:

• Învăţământul preşcolar este reprezentat de 10  grădiniţe cu program normal şi 2 grădiniţe cu program prelungit;
• Învăţământ general este reprezentat de 7 şcoli generale cu 113 Săli de clasă ;
• Învăţământ liceal cu profil special –este reprezentat de Colegiul Tehnic “Dimitrie Ghika”cu mai multe profile (filologie, filozofie, matematică, informatică, protecţia mediului, biologie, tehnologic).
• Învăţământ profesional - funcţionează în cadrul Colegiului Tehnic cu domeniul de prelucrare a lemnului.

SĂNĂTATE

Oraşul Comăneşti dispune de  unităţi sanitare destinate ocrotirii sănătăţii.
Unităţile sanitare sunt grupate într-un complex, unde funcţionează spitalul orăşenesc”Ioan Lascăr”, Dispensarul Policlinic cu 10 cabinete de specialitate şi staţia de salvare.
De asemenea, în oraş funcţionează 16 cabinete medicale, 9 farmacii, 2 farmacii veterinare şi 5 laboratoare tehnico-dentare.
În oraşul Comăneşti funcţionează trei complexe medicale  cu laboratoare de analiză dotate cu aparatura la standarde europene  ce oferă toate serviciile medicale  de specialitate.

INSTITUŢII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ

• Centrul  pentru copilul cu handicap sever ”Lumina”;
• Complexul de Servicii Comunitare nr.5;
• Centrul de zi pentru copii cu nevoi speciale”Robert Cole”;
• Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Medicală ;
• Centru de Îngrijire şi Asistenţă a persoanelor cu Dizabilităţi Comăneşti.

ONG-uri

-Asociaţia”CASA LUMINA” cu activităţi de găzduire permanentă şi recuperare a copiilor cu handicap sever;
-Asociaţia”Robert Cole”cu activităţi de găzduire, terapie şi învăţământ pentru copii cu nevoi speciale din comunitate;
-Habitat for Humanity Comăneşti- este o organizaţie ecumenică non-profit ce construieşte şi renovează case simple, decente şi accesibile ca preţ pentru şi împreună cu familiile în nevoie de locuinţe;
-Asociaţia”Crissezar”- activităţi de promovare a dezvoltării locale;
-Asociaţia”Pro-Comăneşti”-promovarea activităţilor sportive în cadrul comunităţii;
-Asociaţia”Sufletul meu”- protejarea, îngrijirea şi asigurarea tuturor condiţiilor optime animalelor fără stăpân;
-Fundaţia”Palaghia”- cu activităţi medicale;
-Asociaţia”Prorrom”-desfăşoară activităţi pentru integrarea rromilor;
-Asociaţia Club Sportiv Aero Montan”Cer Senin”
-Asociaţia”Armonia Comăneşti”-activităţi de protecţie a persoanelor agresate în familie şi a bătrânilor fără aparţinători, ajutor reciproc pentru evenimente familiale;

MONUMENTE , sunt valori de patrimoniu cultural- istorice care fac cinste şi astăzi zestrei edilitare a localităţii :
Monumentele istorice ale oraşului Comăneşti sunt adevărate documente istorice, mărturii ale evoluţiei acestui oraş. Patrimoniul cultural al oraşului păstrează încă multe monumente istorice şi de arhitectură de certă valoare.
- Palatul Ghika realizat în ultimul deceniu al sec.al XIX de către Dimitrie N.Ghika sub îndrumarea arhitectului Albert Galleron (a fost şi arhitectul Ateneului din Bucureşti), în stil baroc; Din ianuarie 1989 are destinaţia de muzeu de etnografie.
- Clădirea staţiei C.F.R. Comăneşti realizată în anul 1892.Construcţia a suferit unele avarii cu ocazia operaţiunilor militare din al doilea război mondial dar a fost restaurată în totalitate. O clădire asemănătoare mai există în Europa la Lusanne (Elveţia).
- Biblioteca orăşenească –o clădire veche  din 1910, cu aspect architectonic foarte frumos,  fosta  proprietate a colonelului Ştefan Trandafil.
- Primăria oraşului Comăneşti – Clădirea a fost  proprietatea lui P.Polter până în anul 1946, fost administrator al domeniului familiei Ghika ;
- Clădirea  în care astăzi îşi desfăşoară activitatea Clubul Elevilor  a fost construită în anul 1906 şi a fost casa Brugher,reprezentant al asociaţilor austrieci la Întreprinderea de Exploatare a Cărbunelui Comăneşti;
- Şcoala primară din Lăloaia construită în anul 1903.

- Biserica ortodoxă cu hramul”Sf.Neculai”–Leorda a fost construită din lemn în anul 1751 şi extinsă în anul 1901;
- Biserica ortodoxă cu hramul”Sf.Spiridon”- construită la poalele dealului Comăneştiului, în anul 1810-1815 de către Căminarul Spiridon Pandele, în timpul domniei lui Scarlat Calimachi;
- Biserica ortodoxă cu hramul ”Sf.Apostoli Petru şi Pavel” - Şupan a fost construită între anii 1802-1807, ctitor fiind Năstase Donici;
- Biserica ortodoxă cu hramul ”Naşterea Maicii Domnului”- Lăloaia a fost construită între anii 1908-1929, cu întreruperi din cauza războiului mondial;
- Biserica ortodoxă Şipoteni
- Biserica catolică cu hramul “Sf.Anton de Padova”- Lunca de jos construită în anul 1925.

MONUMENTE COMEMORATIVE :

• În oraşul Comăneşti se află singurul  Cimitir Internaţional al eroilor din România, special construit în anul 1933 după încetarea ostilităţilor din primul război mondial, unde au fost adunate osemintele eroilor căzuţi, indiferent de tabăra din care au făcut parte; aici odihnesc 165 de eroi români, 46 soldaţi  germani, 2141 soldaţi ruşi, 370 soldaţi unguri şi 191 soldaţi austrieci.
• Troiţa Comemorativă a Eroilor din Războiul de Independenţă din 1877  şi din Primul Război Mondial amplasată pe dealul Comăneştiului, construită în anii 1925-1928;
• Monumentul Eroilor din  curtea bisericii din Lăloaia construit între anii 1933-1938.

VESTIGII ARHEOLOGICE:

În afara ansamblului architectonic, pe teritoriul localităţii se mai găseşte în Vermeşti (cartier al oraşului Comăneşti) situl arheologic Cetăţuia, din epoca bronzului, cultura Cucuteni şi neolitic timpuriu cultura Starcevo-Cris.

REZERVAŢII NATURALE PROTEJATE:

Pârâul Şupan- stratotip pentru formaţiunea de Şupan (tip sarmaţian) cu o suprafaţă de 0.10 ha, prezintă un interes paleontologic.

AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

CONSILIUL LOCAL

În  conformitate cu prevederile art.21(1) din Legea nr.215/2001 Consiliul Local este autoritate a administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală, asigurând conducerea oraşului ca autoritate deliberativă.
Sediul administraţiei publice locale este situat în centrul civic al oraşului Comăneşti, pe strada Ciobănuş nr.2, judeţul Bacău.
Consiliul Local constituit la data de 25 iunie 2012 este format dintr-un număr de 19 consilieri, corespunzător numărului de locuitori ai oraşului.
Apartenenţa politică a consilierilor la data de 25 iunie 2012 era următoarea:
- PNL - 12 CONSILIERI
- PSD - 5 CONSILIERI
- PPDD - 1 CONSILIER
Validarea mandatelor de consilieri, constituirea Consiliului Local nou ales şi funcţionarea acestuia se fac în conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001 republicată şi ale Regulamentului de funcţionare a Consiliului Local.
În elaborarea treburilor publice din localitate, în baza art.6 din Legea nr.215/2001, Consiliul Local şi Primarul acţionează ca autorităţi administrative autonome, în condiţiile prevăzute de lege.
Între Consiliul Local şi Primarul oraşului nu sunt relaţii de subordonare existând doar raporturi de interdependenţă şi colaborare.

PRIMARUL  ORAŞULUI

Primarul oraşului este autoritatea executivă prin care se realizează conducerea, pe baza principiului autonomiei locale şi a celorlalte principii prevăzute de Constituţie şi de Legea administraţiei publice Locale (Legea nr.215/2001).
In 10 iunie  2012 a fost ales ca primar, pentru al III-lea mandat, domnul ec.Viorel Miron.

OBIECTIVE GENERALE

Obiectivele principale ale dezvoltării oraşului Comăneşti sunt următoarele:
• Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi consumatorilor industriali la această infrastructură( apă, canal, agent  termic, electricitate, distribuţie gaze, căi de transport, sistem de protecţie a oraşului împotriva inundaţiilor).
• Dezvolatarea unui mediu economic care să asigure creşterea susţinută a economiei locale;
• Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului tuturor locuitorilor şi agenţilor economici la servicii continue şi de calitate;
• Dezvoltarea resurselor umane;
• Relansarea coeziunii şi incluziunii sociale;
• Accesul la locuinţă;
• Protecţia mediului;
• Evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii administraţiei publice locale de a asigura accesul acestora la locuinţă, locuri de muncă şi serviciile publice de bază;
• Regenerarea urbană (regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor şi a resurselor de apă contaminate, precum şi reabilitarea urbană prin refacerea clădirilor istorice şi redezvoltarea clădirilor prin faţadism şi a funcţiunilor de bază sau redefinirea acestor funcţiuni);
• Identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia; corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii.